In fiecare an, in intreaga lume mor 17 miloane de oameni prin accidente cardiovasculare. Asistam la o adevarata epidemie de obezitate si diabet – in anul 2003, 1,1 miloane din populatia globului erau supraponderali si obezi. Frecventa diabetului este intr-o continua crestere. Ne asteptam ca in anul 20025 sa sufere de diabet 33 de milioane de persoane.

  Explicatia acestui fenomen exploziv pare sa fie asa numitul “Sindrom metabolic”-S.M. sau sindromul de aglomerare a factorilor de risc cardiovascular ce rezulta din marile schimbari de stil de viata ce au survenit in ultimul secol.
Rezultate recente ale studiilor, atrag atentia asupra legaturi dintre S.M. si riscul de imbolnavire si deces prin boala cardiovasculara.

Dar ce este sindromul metabolic?
Este o tulburare complexa a metabolismului energetic ce se manifest ape mai multe linii:
- la nivelul metabolismului grasimilor prin obezitate si dislipidemie
- la nivelul metabolismului glucidic prin modificari ale tolerantei la glucoza si prin diabet
- la nivelul metabolismului protidic prin hiperuricemie
La acestea se asociaza hipertensiunea arteriala, tendinta de tromboze, la inflamatii, pierderea de albumina prin urina. Si nu in ultimul rand, un element important, ce se vede cu ochiul liber, si nu necesita investigatii de laborator, este abdomenul proeminent al acestor pacienti datorita depunerii de tesut gras.
  REAVEN a descries prima data acest sindrom in 1988 si a emis ipoteza, indrazneata, la vremea aceea, conform careia intre diabet, dislipidemie, obezitate, hipertensiune, ar exista o legatura fiziopatologica, reprezentata de rezistenta la insulina si hiperinsulinismul compensator.
Pe scurt, insulina nu mai este eficienta, ceea ce determina acumularea glucozei in sange sau cresterea glicemiei. Organismul compenseaza acest neajuns prin amplificarea secretiei de insulina. Dar aceasta activitate crescuta, duce cu timpul la epuizarea pancreasului ce secreta insulina si instalarea diabetului.
  Persoanele cu S.M. au, dupa cum am spus, un aspect specific, si pot fi lesne recunoscute – tesut adipos depus in exces pe abdomen. Cu ajutorul centrimetrului pentru identificarea persoanelor cu risc crescut:

- o circumferinta abdominala mai mare de 102 cm pentru barbati si de 88 cm pentru femei.
Conform protocoalelor de ultima ora, expertii recomanda valorii si mai mici – a nu se depasi 90 cm, indiferent de sex.
Pacientii care au acest prim criteriu de diagnostic, pot avea foarte probabil si alte anormalitati ce pot fi detectate la examenele biologice de rutina:
- valori crescute ale colesterolului total, al LDL colest.
- valori crescute ale TG
- valori crescute ale glicemiei
- valori crescute ale acidului uric
- valori crescute ale tensiunii arteriale
- valori scazute ale HDL colest.
Toate aceste anormalitati chiar daca depasesc cu putin valorile normale se insumeaza si determina prin efect sinergic formarea si amplificarea placilor de aterom la nivelul peretului arterial.
Iata de ce S.M. a mai fost numit si sindromul aterogen sau qvartetul ucigas.
Faptul ca adeseori o singura componenta a SM este vizibila de pilda, colesterolul crescut sau glicemia, iar celelalte raman ……asimtomatice, insidioase, a dus la o comparatie a SM cu un iceberg – pare mic si totusi e mare.
Toate componentele “necunoscute” actioneaza cu mult inaintea aparitiei simtomelor si de aceea trebuie cautate in mod activ depistate si tratate riguros.
  In practica medicala, singura masurare a circumferintei taliei si determinarile de labarotor ale pacientilor susceptibili ar putea constitui un instrument simplu si necostisitor in identificarea pacientilor cu S.M.
In SUA au sindrom metabolic 40% din populatia de peste 50 de ani, iar in Europa 30%.
Iata ca ne aflam in fata unei probleme majore de sanatate publica cu impact deosebit asupra sanatatii.
Primii carora le recomandam sa-si faca analizele sunt barbatii care au o tale peste 102 cm si femeile cu talia peste 88 cm.

Cum prevenim acest sindrom ucigas?

Tinand cont de modificarile de stil de viata survenite in societata industrializata si informatizata este deosebit de important sa schimbam si noi ceva in stilul de viata :
- sa scadem aportul caloric din alimentatia de zi cu zi
- sa ne miscam mai mult
- sa micsoram consumul de grasimi, dulciuri concentrate, bauturi racoritoare indulcite cu zahar, paine
- sa crestem consumul de legume, fructe, peste si de ce nu sa reinvatam mersul cu bicicleta, sau pe jos!!!

Ioana Mergeani- Nutritionist Day Spa